Interesele personale sau criza au desfiinţat tradiţia?

Fotbalul înseamnă la ora actuală bani şi circ. Oare câţi aşa-zişi investitori cunosc cu ce se “mănâncă” fotbalul? Unii sunt preocupaţi să apară pe sticlă mai mult din dorinţa de a le creşte popularitatea şi automat succesul în afaceri. Că, deh, dă bine să te afişezi la televizor cu ditamai ceasul şi lanţul de aur încercând să dovedeşti diversitatea de cunoştinţe pe care le deţii în domeniul fotbalului! Este imposibil şi chiar s-a verificat în ultimii ani că nu există mulţi finanţatori care să investească în fotbal şi să nu dea cu subsemnatul pe la DNA, încercând să-şi dovedească nevinovăţia. A devenit chiar o modă în acest sens. Sunt de notorietate cazurile fraţilor Becali, Gică Popescu, Cristi Borcea etc. Ca să nu mai vorbim de Cornel Penescu, patronul defunctei FC Argeş, cel care, de fapt, a deschis “cărarea” greilor din fotbal către DNA.

Pe de altă parte, fotbaliştilor le-a dispărut pasiunea, se cred vedete, fiind mai mult preocupaţi să ajungă pe prima pagină a tabloidelor cu o “bombă sexy” la braţ, decât pentru vreun gol sau dribling de mare maestru reuşit acolo, în iarbă. Înconjuraţi de fete frumoase, ei, cei care au datoria să ofere spectacol pe gazon, au uitat total de Zeul Fotbal. Şi, atunci, de ce să avem mari pretenţii de la oamenii care s-au trezit peste noapte stând pe saci de bani şi vin acum la televizor să ne dea lecţii despre fotbal?!
Aceasta este mocirla în care, din păcate, se zbate fotbalul românesc de vreo zece ani încoace.

Harta fotbalului românesc, mult mai săracă
Dar cel mai dureros aspect îl constituie faptul că multe echipe cu tradiţie au dispărut de pe harta fotbalului românesc. Şi, peste noapte, au apărut ca ciupercile după ploaie o serie de grupări sportive cu ambiţii mari, majoritatea dintre ele susţinute de autorităţile locale (de exemplu, Concordia Chiajna, Săgeata Năvodari, Viitorul Constanţa, echipe ce activează actualmente în primul eşalon, pentru ca în liga secundă să le găsim, de exemplu, pe ACS Berceni, FC Clinceni, Unirea Târlungeni, Minerul Motru). Şi aceste formaţii au şanse mari să se ofilească mai devreme sau mai târziu dacă interesul celor care “bagă” bani se va transforma în dezinteres. Este şi cazul echipei SCM Piteşti, ce activează în liga a treia, grupare care dă semne de “stingere”. Să sperăm că nu se va întâmpla aşa, deşi, din păcate, semnale în acest sens sunt tot mai evidente, pe zi ce trece.

Îngropate de patroni “destoinici”
Subiectul care-i doare cel mai tare pe microbişti este acela că multe echipe cu tradiţie se zbat în mediocritate în ligile a doua sau a treia, iar unele au fost desfiinţate. Motivele sunt de ordin financiar.
Prima echipă ştearsă de pe harta fotbalului românesc a fost FC Naţional, club încărcat de istorie; apoi a venit rândul formaţiilor Corvinul Hunedoara şi Sportul Studenţesc. Încetul cu încetul au continuat să se stingă Olimpia Satu-Mare (care abia acum dă semne de revigorare), Farul Constanţa (este cu un picior în groapă), FCM Bacău (a intrat total în anonimat), Inter Sibiu (este înmormântată demult) şi UTA (situaţia este cenuşie la clubul arădean). La capitolul echipe decedate figurează în capul listei două nume grele. FC Argeş (echipă pentru care legendarul Nicolae Dobrin a scris istorie) şi Universitatea Craiova sunt două formaţii ce făceau pe vremuri ravagii în competiţiile interne şi europene, însă le-au “venit de hac” punându-le cruce doi patroni “destoinici” din cale-afară: Cornel Penescu şi Adrian Mititelu. La capitolul echipe dispărute nu putem să nu o amintim şi pe Politehnica Timişoara, care şi ea este deja istorie.

Incompetenţa lasă urme adânci
De precizat este faptul că la dispariţia echipelor de tradiţie a contribuit în proporţie de 90% incompetenţa finanţatorilor. Cel mai concludent exemplu este FC Argeş, patronul Cornel Penescu făcându-se vinovat, printre altele, de faptul că a dat putere de decizie unui personaj pe nume Cătălin Barbu, a cărui preocupare principală era să se certe cu fotbaliştii, presa şi suporterii. Acelaşi personaj se află acum în conducerea echipei UTA. Divizionara a doua participă la play-out cu juniorii, întrucât marele manager Cătălin Barbu a dat afară întreg lotul de seniori. “Bătrâna Doamnă” este ca şi retrogradată în liga a treia, fiind umilită săptămâna trecută de FC Bihor, cu 4-0. De asemenea, o greşeală majoră comisă de Penescu pe vremea când nu îngropase încă pe FC Argeş a fost aceea că s-a debarasat fără regrete, la insistenţele “expertului” Cătălin Barbu, de fotbaliştii care duseseră greul în Liga I, terminând sezonul 2008-2009 pe locul 10. A fost începutul sfârşitului pentru gruparea din Trivale. Aceste aspecte, coroborate cu problemele pe care Penescu le avea cu justiţia au dus la îngroparea echipei-simbol a judeţului. La intrarea în anonimat a echipei piteştene a contribuit şi dezafilierea dictată de Federaţia Română de Fotbal la finalul sezonului 2012-2013. Vă reamintim că Argeşul s-a retras din lumea fotbalului cu un eşec ruşinos suferit pe teren propriu, 0-6 cu ALRO Slatina (actuala FC Olt).

A fost cea mai dură lovitură primită de suporterii argeşeni, care veneau în număr foarte mare pe stadion pentru a-şi încuraja favoriţii. Ba chiar însoţeau echipa şi în deplasare. Ne referim aici la perioada de glorie a echipei din Trivale, pe la care au trecut fotbalişti de marcă. Înainte de instaurarea domniei lui Penescu, la FC Argeş a fost linişte şi pace. Fanii îşi amintesc cu siguranţă de perioada anilor 2000 când fotbalişti precum Jean Vlădoiu, Marius Radu, Dani Coman, Dănuţ Şomcherechi, Cristi Bălaşa, Augustin Chiriţă, Adrian Iordache, Raul Marincău (lista este mai lungă) făceau legea pe teren în tricoul echipei FC Argeş în jocurile din Liga I.

Limbajul, o problemă majoră
Limbajul patronilor contribuie şi el, mai mult sau mai puţin, la decăderea fotbalului românesc. Limbajul trivial şi dezacordurile gramaticale de care uzează majoritatea patronilor fac deliciul publicului microbist şi nu numai. În loc să-i preocupe mai mult propria echipă, se apucă să-şi jignească omologii ca la uşa cortului. Şi, atunci, cu asemenea personaje desprinse parcă din filmele de desene animate, parcă ţi-e lehamite să te mai uiţi la un meci de fotbal din campionatul autohton!

A dispărut rivalitatea
Liga I devine, încet, dar sigur, o competiţie mai degrabă neatractivă. Sezonul acesta, în care Steaua şi-a făcut de cap, în sensul bun al cuvântului, defilând fără probleme, este mărturie elocventă pentru situaţia grea pe care o traversează fotbalul românesc. O competiţie la care să participe Universitatea Craiova, UTA, Corvinul, FC Argeş, Farul sau Rapid ar fi fost, cu siguranţă, una care să genereze mult mai mult interes.

Unirea Urziceni, un caz aparte
Vă mai amintiţi de Unirea Urziceni? Cum a apărut, tot aşa a şi dispărut. Unirea a pierit în 2011, la doi ani după ce a luat titlul şi 12 luni după ce s-a aflat la un pas s-o elimine pe Zenit din preliminariile Ligii. Acolo, mai mult decât oriunde, interesul personal a contat mai mult decât plăcerea de a vedea un meci de fotbal, aşa că echipa a dispărut repede de pe harta fotbalului românesc.

Societatea, bat-o vina!
Concluzionând, starea de fapt a decăderii sportului rege din România aparţine societăţii în ansamblul ei, pentru că nimeni nu a dorit să sprijine echipele aflate în dificultate financiară. Şi cum nimeni nu se implică, şansele unui reviriment sunt scăzute.
De ce tot ceea ce se întâmplă în fotbal ţine de bani? De ce jucătorii nu mai aleargă dacă nu au sume fabuloase în conturi? De ce se vorbeşte tot mai des de mafia pariurilor? De ce fotbaliştii de astăzi sunt consideraţi vedete şi abia apoi sportivi? Această stare oglindeşte perfect societatea românească, care este pe zi ce trece tot mai bolnavă, din cauza lipsei de valori şi a nepăsării. Ca să nu mai vorbim de lipsa de raţionament.

“Nota bene pentru Mioveni”
Preşedintele Asociaţiei Judeţene de Fotbal Argeş, Cornel Sorescu, deplânge şi el starea deplorabilă în care se găseşte fotbalul autohton. Este impropriu să spui că de fapt criza financiară a dus la dispariţia echipelor cu tradiţie. O demonstrează faptul că multe comune au totuşi potenţial financiar să susţină o echipă în primul sau al doilea eşalon. Le amintim aici pe FC Clinceni, Concordia Chiajna, ACS Berceni etc. Pur şi simplu pe oamenii de afaceri din oraşe nu-i preocupă decât bunăstarea proprie. Nu îi interesează comunitatea şi nu mai au niciun fel de subordonare faţă de autorităţile locale. Fac ce vor ei, adică doar ce consideră ei că e mai bine pentru interesul personal. Crucea pe FC Argeş este deja pusă şi pentru faptul că autorităţile judeţene şi locale nu sunt preocupate de activitatea sportivă. Nu vor să se implice în susţinerea unei echipe care să fie etalonul judeţului, aşa cum era FC Argeş. Chiar dacă în ultimul timp clubul era proprietate privată, în sufletul suporterilor reprezenta brandul argeşean. Nota bene pentru CS Mioveni, club sprijinit necondiţionat de autorităţile locale ce sunt interesate să aibă la nivel local o formaţie care să îi reprezinte pe plan naţional. Este de apreciat faptul că domnii de la Mioveni sunt preocupaţi să ofere momente de recreere cetăţenilor. Dacă în ultimul an nu a fost posibil, echipa de fotbal jucând pe stadionul din Trivale deoarece arena lor este în renovare, în următorii ani locuitorii oraşului Mioveni vor merge din nou la stadionul orăşenesc pentru a-şi susţine favoriţii, ne-a declarat ieri şeful AJF Argeş, Cornel Sorescu.

Sursă text: Monica Cristea - ziarulargesul.ro